Se ia cu grija, ca sa nu se infurie, un mistret cu coltii cat mai mari si se aseaza, tot cu grija, ca sa nu te muste, intr’un fotoliu de senator sau deputat. Mistretul poate fi si tanar, nu’i problema iar daca e si rosu, cu atat mai mari sunt sansele de reusita. Se incinge bine atmosfera, ca somnul sa fie mai dulce si se introduce o perna cat mai pufoasa intre cap si birou. Se adauga un nepot proaspat cosit, cu cartela de votant bine rumenita si se lasa la foc mic timp de cateva ore. Legile se curata bine inainte de resturi ”constructive-pentru-populatie”, se presara doar legi si ordonante “umflative-de-buzunar-functionaresc” si se asteapta cateva zile, sa intre bine gustul. Daca aveti rabdare multa, cam 4- 11ani, veti desoperi cu placere aroma inconfundabila de sudoare proletara, pe de o parte, si parfum fin de porc gras, mult pamant reavan cu padure deasa si lemn scump si ulei pe panza “de firma”, pe de o alta parte. Iar in fundal se vor distinge cu claritate gaini nebune si stegulete rosii. Gustati cu incredere preparatul nostru cel de toate zilele.
Si a fost lansat si in Romania “The Da Vinci Code”. Dupa cat se pare, parerile sunt impartite in: “interesant”, “mai prost decat cartea”, “porcarie”, “irealism” si alte cateva. Subiectivismul acestor atribute insa este trasatura principala: un film nu trebuie judecat dupa fond, tema ci dupa forma, calitatea scenariului si a regiei, imaginii si sunetului. Cartea in schimb trebuie judecata in primul rand dupa fond si apoi dupa forma.
Pentru cei care considera cartea o erezie: sunteti inchistati intr’o anumita idiologie pe care o considerati drept “litera de lege” doar pentru ca cei mai multi o fac si pentru ca au facut’o si parintii vostri. In urma vreme, au fost arsi pe rug oameni care credeau ca pamantul este rotund.
Fiecare are dreptul la credinta personala, fara a fi considerat eretic, idiot sau mai stiu eu cum. Nu iau ca litera de lege cercetarea acestei carti, dar o iau in considerare ca posibilitate a istoriei. Puteti vedea alte pareri la www.codulluidavinci.ro si reflectati.
Din ciclul “Romani nu faceti galagie ca gainile dorm!”, va prezentam astazi boala gainii nebune ce se extinde cu furie si indolenta spre centrul tarisoarei noastre dragi. Ingrijorati pana peste cap de capra vecinului de la sud de Dunare si de reteaua de stegulete ce se astepta sa apara la orizontul vestic, romanul cu mic cu mare a uitat si de aviara si de tot. Aceasta, nestanjenita, si’a urmat traiectoria ascendenta si a poposit in sud-estul platoului transilvan unde viitorii fermieri europeni, prin constitutie, se ingrijesc de standardele europene si nu de gainile bolnave. Ce nu’i rau deloc, este ca stimatii directori fermieri vor avea toate sansele sa raceasca si ei din moment ce acolo unde merg va fi racoare!
Ca fost angajat si “fan” in acelasi timp al OMV, intram in restul benzinariilor cu “ochi critic” exclusiv pentru a vedea diferentele negative. Si erau destule: ba nu se facea vanzare activa, ba era praf pe produse si rafturi, ba nu aveau hartie la toaleta, ba nu saluta angajatul de la casa, ba nu era hartie si apa pentru parbriz la pompa si asa mai departe.
Astazi in schimb, am intrat si intr’un Rompetrol si am fost mai mult decat foarte multumit si placut impresionat. Cei de la Rompetrol au luat modelul marilor companii multinationale si au inceput sa organizeze training’uri de vanzari si se vede foarte clar acest lucru. Nu mica mi’a fost mirarea cand, discutand, cu mare placere, cu angajata de la bar, am inteles ca fusese si ea angajat OMV. Diferenta remarcata de ea asupra training’urilor celor doua companii a fost ca “aici nu sta trainer’ul pe capul tau toata ziua, cand este cel mai aglomerat de nu poti sa te misti intr’o parte si in alta!”. Se pare ca cei de la OMV, tinand prea mult de standardele serviciilor fac un fel de “training on the job” in care saracul “trainee” se misca ca o nora in fata soacrei, satul de aceleasi teste date in fiecare saptamana. Prea mult exces de zel din partea OMV, parerea mea!
In rest, ambianta din Rompetrol este destinsa si placuta, sandwich’urile sunt infinit mai bune ca la OMV si daca nu esti fanatic OMV, restul motivelor te indreapta cu pedala la blana spre Rompetrol- o companie romana.
Felicitari!
Vreau sa scriu… dar ce? sa incep sa va improsc cu toate nedumeririle, scarba, rusinea, greata, incertitudinea, mizeria, sputa, lehamitea mea? nu vreau.
Spunea cineva acu’ cateva zile ca acest blogg este ca o oaza intr’o lume nebuna, nebuna, nebuna…
Poti tot timpul sa te detasezi de ce vezi, auzi, simti? Acum nu pot! Acum vad lasitate, minciuna, fatarnicie, ura, rautate, zgarcenie, avaritie. Ale cui? Si ale mele… Si totusi iubesc, merg, traiesc, ma bucur, doresc, astept, simt, ma’nfior.
Si ce daca vreau sa scriu… e obligatoriu? Cine esti tu, bre? Te pomenesti ca mai ai si ceva de zis, nu? ca stii, cunosti… bleah! Voi ce vedeti?
… anumiti porumbei, mai voiajori decat randunelele, mi’au soptit ieri seara precum ca dl. Ovidiu Scarlat si’ar fi schimbat manivela de la computator pentru a ne putea incanta, in sfarsit, ochii si mintile cu tot ce poate el mai bun.
… cica pana acum, PC’ul ar fi dat tot felu’ de erori, oridecateori dl. Ovidiu ar fi incercat sa scrie ceva de calitate, pe post aparand doar… ce’am vazut.
… se mai spune deasemenea, prin targ, ca o anumita cutie magica in care incape intreaga lume, pe bucatele, ar fi intrat si in posesia (obsedanta, se zice) a dlui Scarlat.
… dar cine ma crede barfele?!?
… TOTI!
iaca reclama faina pentru Cosmote!
Culmea zgarceniei: sa dai bip de pe Cosmote!!!
si atat!
insiruire de vorbe cotidiene…
furtuna. lipsa acoperisuri. topire. lipsa poduri. vant. lipsa curent. sate. lipsa case. steaua. lipsa carlos. suporteri. lipsa minte. cnsas. lipsa transparenta. orban. lipsa diplomatie. dinamo. lipsa galerie. dumitrescu. lipsa renuntare. PD. lipsa coalitie. PSD. lipsa
decenta. nastase. lipsa oua. alianta. lipsa PNL. turianu. lipsa credibilitate. valori. lipsa scara. scarlat. lipsa par. iliescu. lipsa retragere. turcan. lipsa functie. tender. lipsa libertate. popescu. lipsa sprijin. pacienti. lipsa medicamente. geoana. lipsa colac. securisti. lipsa lipsa. romania. lipsa tot…
revin. lipsa retrag.
In deplina concordanta cu scara stramba si cu fusteie lipsa a valorilor actuale, aparu de ceva vreme pe ecranu’ lustruit al tembelizorului nostru cel de toate zilele, o nou reclamuta: “Cu DELMA, starurile vorbesc cu tine!”; si incepe dupa cum urmeaza:
Cum ar fi ca starurile sa stea de vorba cu tine…??? Va dati seama oameni buni, piperniciti si ca vai de capu’ nostru, ce mare cinste si favoare ni se face ca insusi starurile doresc a grai catre urechea noastra cea afona de oameni necajiti ai ultimei trepte ierarhico-sociale? si unde mai puneti ca nu orice fel de staruri, ba chiar cele care “joaca” in cele mai minunate capodopere ale artei contemporane, telenovelele. Bineinteles ca unele dintre ele, nu numai ca nu’mi par deloc cunoscute, dar nici nu stiu sa se fi “remarcat” in mai mult de o productie “dramatizanta”… iar in ochii nostrii umezi de catei cersetori de bani castigati prin “nemunca”, au valoarea de adevarate staruri… si ne fac atata cinste sa se indure de muritori ca noi, prostanaci si umili, sa ne intinda o mana calda si sa ne gadile urechea cu sfaturi utile pentru relatiile noastre sentimentale si de afaceri.
buuuun, asta este problema de fond, care pentru unii nu este deloc o problema, dar ce ne facem cu problema de forma: “suna acum si spuneti si tu parerea!”
Parerea in legatura cu ce? Fratilor?!? Nu ati emis nici o ipoteza care se ne lase pe ganduri ci doar: “…cu Delma, starurile vorbesc cu tine!” Ce parere putem avea, deci?
1. Ma numesc Marioara Bulancea, din comuna Buhlicea, sat Ciordeni si am o parere foarte buna de margarina, se intinde bine de tot si uneori si aluneca tare bine!
2. Si eu am o parere, ma scuzati, Gheorhe Atodiresei sunt. Si pe strada mea a rasarit soarele de cand primarele a taiat plopu’ ala mare de la coltu’ stradei. Deci, parerea este buna, da’i'ar sanatate.
3. Parerea mea este pozitiva. Si asta mai ales de cand starurile vorbesc cu mine prin intermediul margarinei. George sunt, de la etajul III.
Traiasca tembelizorul ce ne culturalizeaza.
Semnat,
un om bun
Tin cu orice chip ca mai intai sa torn tarana si cenusa peste capu’mi plesuv pentru absenta mai mult decat lunga…
Felicitari ca te tii de ce ai inceput, si iti urez sa continui cu optimism si succes. Se pare ca, totusi, uneori, putem sa avem succes in schimbarile pe care dorim sa le facem. Si, oare, putem extrapola asta pana la a schimba lumea? incet si cu cate putin o data? sau trebuie un rimt alert, precum dereglarea se produce cu viteze foarte mari? dereglat fata de ce? cu ce sunt eu mai putin dezaxat? dar fata de ce?
Scara mea de valori difera de multe alte scari, cu siguranta; dar oare ajunge ea mai sus? si daca da, unde?
Si cum imi sta mie bine, acu’ dispar in ceata pentru inca… ceva timp!
Felicitari Anisiei.
Felicitari Dee.
Poate ne mai auzim!
Va pup!
