Arthur Rubinstein

by Ovidiu Scarlat

Sper ca nu o sa va suparati ca v-am “bombardat” azi cu post-uri si cu YouTube Videos. Dar chiar nu ma pot abtine sa mai pun inca unul :).

L-am gasit pe Arthur Rubinstein intr-o inregistrare mai recenta si de o calitate mai buna (Concertul nr. 2 pentru pian si orchestra de Chopin, incomplet din pacate).

[youtube]E2zAHVi0kyg[/youtube]

El este socotit unul dintre cei mai buni interpreti ai lui Chopin. E fantastic cu cat calm, cu cata simplitate canta opera lui Chopin, spre deosebire de Glenn Gould, care desi este socotit un geniu (nu zic ca Arthur Rubinstein nu este). Glenn Gould are un stil de a canta atat de dramatic, se transnpune in ceea ce canta atat de profund incat arata foarte clar ca nu-l intereseaza deloc auditoriul. Ei bine, acest stil mie nu-mi place. Prefer sa nu-l vad, chiar daca canta perfect, prefer sa nu-i vad fata schimonosita si figurile. Poate ca e nedrept sa vorbesc despre Glenn asa, dar aceasta e opinia mea si asa definesc eu asteptarile mele cu privire la un interpret.

As vrea totusi sa fac o paranteza, legat de acest subiect, cred ca o alta extrema este cantatul mecanic, ca un robotel. Uitati aici ce a compus John Cage, renumita 4′33”, pentru a sublinia exact acest lucru.

Later edit

Am gasit pe Google Video un alt film cu Arthur Rubinstein:

[googlevideo]8331593203436318453[/googlevideo]

Nu inteleg….

by Ovidiu Scarlat

Azi am am avut un laborator la facultate si treburile au descurs in felul urmator: verificarea prezentei si apoi ni s-au dat niste carti din care a trebuit sa conspectam fiecare lectia curenta. Asa… apoi a urmat un timp in care profesorul (nu are titlul univ. de prof.) a stat pur si simplu si s-a uitat pe pereti. Deci aproximativ 2 ore le-a petrecut impreuna cu noi uitandu-se pe pereti.

Vreau sa trec peste treburile care tin de didactica, nu pentru ca n-ar fi importante, dar stau si ma gandesc, cum este posibil ca sa stai pur si simplu 2 ore fara sa faci nimic… macar daca citea o carte sau o revista… mie nu-mi ajunge timpul sa fac tot ce-mi doresc, sa citesc tot ce as vrea (mai citesc in pauze… :D) si el are timp sa se uite pe pereti… acum in momentul in care se formeaza el ca profesor… acum in momentul in care ar trebui sa acumuleze mult si … de ce nu… sa propuna reforme. Uff, stai ca merg prea departe… e prea mult pentru el sa se gandeasca la reforme… pentru el e bine asa cum e… somn usor!

Dar mie totusi imi pare rau ca pierd timpul mergand la acel laborator care ar fi putut fi interesant, care m-ar fi ajutat cu adevarat nu sa aflu lucruri noi ci sa le acumulez… dar nu se poate… trebuie sa fac treaba asta singur.

Pentru calmarea indignarii, s-auzim: L.W. Beethoven - Emperor Concerto. La pian si dirijor Friedrich Gulda.

[youtube]OJ8NJLEH0_k[/youtube]

Brookers

by Ovidiu Scarlat

Nu stiu daca ati vazut vreun filmulet realizat de ea (Brookers), dar acum am vazut un film care lasa sa se vada mai mult din personaliatea ei. Pana acum am vazut ca este o fata plina de imaginatie care poate sa te distreze cu “nazbatiile” ei. Dar acum se contureaza mai bine portretul unui suflet sensibil. Pur si simplu imi lasa impresia ca ii pasa ceea ce se petrece in jurul ei si cu ea.

Cred ca nu o sa va para foarte rau daca o sa vedeti acest film: “Hi my name is…?”

[youtube]CL7OuCwRXHk[/youtube]

si daca aveti poate timp, sa vizitati colectia ei, nu mica, de filme realizate de ea. De exemplu:
[youtube]X60vmHZjzQ4[/youtube]