- Published:August 17th, 2006
- Comments:15 Comments
- Category:Uncategorized, critică
Am fost duminica la Ciric, intr-o plimbare. Si ne-am asezat si noi, ca doi indragostiti, pe langa apa, pe o paturica…si ne uitam la apa (care parea curata) discutand despre banalitati. Langa noi, un grup de tineri….multi tineri…baietzi si fete…si ei, pe paturica, la un gratar…Ok, pana aici totul este pe cat se poate de normal, nu? Insa…ori eu nu mai stiu ce e aia distractie, ori am imbatranit prea repede (desi sunt cu doi ani peste 20) sau… Tinerii aceia m-au uimit…mai ales baietzii. Apa era calda, la dispozitia tuturor…baietzii s-au aruncat in apa…si…unul a iesit…asa cum l-a nascut mama lui. Si amintesc ca erau oameni prin imprejurimi, fete, oameni batrani, alti baietzi…Frumos frate, frumos! S-a transformat Ciricul in plimbari nud si eu nu aflasem? Ciudat era ca fetele din acel grup se uitau si se amuzau.Unde este acea pudoare pe care totushi o fata ar trebui s-o aiba cat de cat? Sau unde e bunul-simt al acelui baiat? Trebuia toata lumea sa il vada in toata splendoarea lui? Eu nu inteleg tineretul de azi…oare asa eram si eu? desi nu prea imi amintesc un incident asemanator cu acesta, la care sa fi luat si eu parte.
Ma uit si pe la TV; la diferite emisiuni…cum copilul ii raspunde mamei lui ca si cum aceasta (mama) ar fi o persoana mai mica decat o furnica, si daca ar putea, ar face-o si mai mica. De unde atata ura? Atata rebeliune? Ce se va alege din ei? Si ma mai intreb…oare cine e de vina? Societatea? familia? Prietenii? …
(va urma…)


15 Commenti
draga Emylia, aceste lucruri se intampla de cand lumea. tot timpul tinerii au fost mai putin pudici decat parintii lor. cu vreme in urma, fata si baiatul nu se tineau de mana decat atunci cand erau deja logoditi. cand au inceput tinerii sa se sarute pe strada, toata batranimea a spus ca e sfarsitul lumii. ei bine, n’a fost. nici acum nu o sa fie.
nu stiu daca solutia, pasiva de altfel, “hai-sa-fiu-eu-altfel” este cea mai buna sau daca uneori intr’adevar trebuie gasite si solutii active. ce zici de fetele care umbla aproape dezbracate pe strada… le poti foarte bine vedea sanii iar daca se apleaca sau stau jos, le poti vedea si altceva.
nu zic, mie imi place. ca animal, insist cu privirea. dar ca om, mi se pare degradant pentru ea. isi construieste o imagine de “iapa de prasila” si cand nu mai este respectata ca om, devine agresiva.
traiasca jungla!
da, dar vezi tu? si eu am fost adolescenta, insa asa ceva nu faceam, si nici prietenii mei nu erau asa… Si am trait si eu in democratie…deci, puteam si eu face la fel…Unde e bunul simt? l-am pierdut? Il avem?
Si? de ce eu nu simt nevoia sa ma imbrac mai dezbracat ca sa atrag privirile? de ce? si iar de ce?
ca sa raman la subiect: de ce sunt barbati care au 15cm si altii care au 20, 25, 30cm? de ce sunt femei care au 90-60-90 si multe care au 110-130-140 si altele care au 60-50-80?
de ce eu m’am nascut cu parul blond si am ochi verzi? de ce Hitler s’a considerat arian si a exterminat atatia evrei si tigani? de ce e=mc2 a fost gasita de Einstein, atat de tarziu si atatia inaintea lui nu au gasit? de ce a fost lansata bomba atomica la Nagasaky? de ce a murit lady D, atat de stupid? de ce nu mai sunt gemenii WTC? de ce inchizitia a ucis atia oameni pentru nimic? de ce se invarte pamantul in asa fel incat sa avem zi si noapte si avem si noi acest program biologic de a ne odihni exact cand este “noapte” si de a munci exact cand este “zi”?
ei bine, unele lucruri nu stau in puterea noastra sa le schimbam. unele lucruri sunt asa cum sunt. au si fost si vor mai fi.
intrebarile corecte, in cazul pe care l’ai precizat sunt: oare de ce eu mi’am pierdut cumpatul cand am vorbit cu tata la telefon? sau, de ce i’am raspuns asa de urat colegei de birou? sau, de ce sunt asa de invidioasa pe vecina de la cinci ca ea are… si eu nu am? sau, de ce nu am facut ce mi’am propus astazi dimineata. sau… s.a.m.d.
intrebarile introspective sunt constructive, cand sunt puse sincer si cauti si raspunsuri “active”.
Pai…sa vedem…in primul rand cred ca lucrurile (toate lucrurile) nu trebuiesc luate in mod personal! Tinerii nu cred ca aveau nici o treaba cu tine. Ei aveau treaba cu ei si intre ei…nici vorba de lipsa de bun simt. Daca i-ai fi intalnit in alta ipostaza cu siguranta ca ai fi avut o parere buna despre ei.
Si dupa aia, ce te-a retinut acolo in locul ala in care nu te simteai bine? puteai sa pleci oricand, nu?
Nu toata lumea tre’ sa fie pudica…cum nu toata tre’ sa fie impudica…
Si in general nu TREBUIE nimic!
Diversitatea are si ea “dezavantajele” ei. Nu exista o formula IDEALA!
Fiecare are dreptul sa-si traieasca experienta numita “viata” asa cum crede…e chiar indicat sa faca asa…(incercand sa nu-i afecteze pe ceilalti).
Te-ai gandit ca toate indignarile tale ar putea fi o problema si ca pretentiile ca lumea sa se aseze in limite stabilite de tine sa nu fie tocmai in regula?
Pun pe ecran toate chestiile astea si incep sa ma tem ca si ce spun eu ai putea lua in nume personal!
Sper ca nu se va intampla totusi. Tu, de fapt, astepti o parere de la noi, nu?
In fine, dragilor va imbratisez pe toti si hai s-auzim numai de bine
hmm…fiecare ishi are parrerea sa…nu o pot schimba… Si nici nu vreau…
totushi, am impresia ca totul s-a inteles altfel decat ar fi trebuit…am sa incerc sa fiu, data viitoare, mai clara…
pupici
draga Emylia, am inteles perfect ce ai vrut sa spui. am incercat doar sa’ti abat “privirile” de la toate lucrurile ce sunt in afara unui cod al “moralitatii”. despre moralitate, e mult de spus. si opinii cate vrei.
nici eu nu sunt deacord cu foarte multe lucruri. sunt scarbit si ingretosat de mult lucruri pe care le vad in fiecare zi. dar, cine are de pierdut? tot eu, daca ma las dus de val. intereseaza pe cineva daca eu sunt scarbit, daca nu ma simt bine in societatea asta de rahat? NU. atunci, se merita sa ne omoram neuronii cu “bullshiet’uri”? plus ca, neuronii sunt singurele celule ce nu se regenereaza si nu vreau sa ajung senil la 70 de ani.
asa ca, smile. alegeti un anturaj in care sa te simti bine. apreciaza persoanele dincolo de “cover” si ai sa te trezesti ca exista ceva bun in fiecare. doar sa descoperi.
succes. si… pupici
daca te-am suparat cu sinceritatea mea Emylia nu-mi ramane decat sa-mi cer scuze…
Eu asa-s, spun ce cred!
Toate bune, oameni buni!
nu s-a suparat nimeni…nu ma supar asa de repede…:) si de ce m-ar supara parerea ta…este a ta…si PUNCT
Sa-ti zic ce am vazut eu ieri, vineri, 18 august 2006….
Tot in Iasi, pe trotuarul de vizavi de Sala Polivalenta era o …. “femeie” de vreo 35-40 de ani, imbracata cu costum de baie peste care pusese o bluza scurta, cu franjuri. Se vedea bikini-le… asa de scurta era. Toata lumea se uita la ea….
Cald, cald, da…….
Zici
> Si? de ce eu nu simt nevoia sa ma imbrac mai dezbracat
> ca sa atrag privirile? de ce? si iar de ce?
Eu gandesc cam asa:
O persoana ca tine care nu simte nevoia sa atraga privirile este o persoana echilibrata, care a gasit un echilibru in interior.
Acesti oameni teribilisti, care vor sa iasa in evidenta sunt oarecum frustrati, ne-realizati, care nu au gasit un echilibru in ei insisi.
Sunt oameni care ne-multumiti de ei insisi si cauta in exterior o anumita “confirmare” a valorii pe care spera sa o aiba.
Am citit cu interes totul.
Nu stiu daca trebuie sa vin si eu cu o completare, cert e ca, e bine sa nu mai fim atat de rigizi uneori.E bine sa uitam de morala, de 7 ani de acasa, sa gandesti liber, si sa te simti liber. Gandeste`te ce satisfactie ar mai fi avut tinerii, daca ar fi stat sa tina cont de toate preconceptiile astea?! Te`ai facut perfect inteleasa,tu ai catalogat totul ca pe o lipsa de bun simt, pentru ca acolo se aflau oameni de toate varstele.Nici nu stiu daca te`ai gandit vre`o clipa la pudoarea ta.Iti era mai degraba rusine de rusinea lor. Dar sunt tineri.Atat timp cat nu fac rau altora, si mai cu seama lor, noi sa fim sanatosi, si ei la fel.
Viata trebuie traita, simtita, sub toate formele ei.
Sa traim cu totii.
;P
eu zic ca tinerii din ziua de azi nu prea mai au decenta. si nu e vorba de tinut de mana sau pupat pe strada. e vorba de imbracatul-dezbracat, de comportamentul lipsit de orice urma de respect fata de cei din jur s.a.m.d.
ma intreb ce sistem de valori au ei? pe ce pun ei pret, defapt?
ar fi interesant de purtat o discutie cu o tanar, un tanar din asta… sa vedem care-s limitele, care-s preocuparile, care-s valorile.
ma ingrijoreaza, totusi… ei sunt viitorul tarii..
De acord si cu asta. Eu cred ca parintii au o mare responsabilitate pentru comportamentul tinerilor din ziua de azi.Si de vre`o cativa ani incoace.Cam de vre`o 11 anisori asa..de cand am terminat si eu liceul.
E trist totusi.Pe atunci inca mai avea greutate o nota proasta primita la teste, inca mai avea putere o pedeapsa a parintilor, inca se mai citea cate o carte,se punea mai mult pret pe educatie. Acum la moda sunt masinile scumpe,cluburile,hainele de firma,produsele fitzoase,facultatile particulare,si asa mai departe. Ce plimbari prin parcuri,filme la cinematograf,iesiri cu grupul de prieteni la munte,…eu imi aduc aminte ca de mici am fost invatati sa muncim,cei de generatia mea,si am inceput cu practica pe camp.Da ce practica.. munca voluntara,etc.
Asta e…poate ca noi cei ce vom deveni parinti, vom sti sa fructificam mai mult sansa asta de a transforma tineretul de “azi”, in persoane mature si civilizate , cu limite si principii morale.
Citeam azi intr-o carte scrisa de Vera Peiffer (se pare… medic psiholog in Anglia). Oricum, pe coperta scie “first published in Great Britain in 1991″
“Deseori se nascocesc experiente sexuale pentru a impresiona colegii….”
Se pare ca aceasta tendinta de a iesi in evidenta este veche, si deja folosita de multa vreme pe alte meleaguri. (cartea e scrisa inainte de ‘91).
Mda. Greseala asta caracteristica noua oamenilor,e ca, noi intotdeauna avem senzatia ca suntem superiori, chiar si mai superiori decat Dumnezeu in unele cazuri.
Dar nu e decat o senzatie amara si amagitoare.Suntem defapt mai mici decat furnicile.Si ele..intr`adevar sunt micute.
Trist…!
that’s true!