Human trafficking

by Ovidiu Scarlat

Human traficking

Tocmai am terminat de vizionat filmul Human trafficking (despre film aici, aici, aici si aici) si efectiv am simtit ca nu pot sa nu scriu despre el cateva cuvinte. E un film foarte socant… Este povestea a 800.000 de persoane care sunt traficate anual in toata lumea… dar daca ne gandim si la cei care au fost apropiati persoanelor traficate… ajungem la un numar imens de persoane care sufera in urma traficului cu fiinte umane (afacere socotita cea mai profitabila, dupa traficul cu droguri).

Dupa ce vezi un astfel de film parca realizezi mai mult cat trebuie sa te bucuri ca cei dragi sunt aproape…

Cati oameni sunt pregatiti sa lupte, sa-si puna viata in pericol, impotriva traficantilor? Observ ca parca ne pasa destul de putin de suferinta celui de aproape… stiu ca n-as fi in stare sa ma lupt pentru a anihila o astfel de retea… e rusinos, I know. Imi amintesc acum ca acum doi ani am gasit in posta o citatie, era pe numele unei vecine (plecata de ceva timp in Spania), era chemata la proces in calitate de victima, intr-un proces de trafic de fiinte umane, groaznic. Il cumosteam pe copilul ei si pe sotul ei. Acum au plecat din tara, dupa cate stiu, locuiesc in Spania. E trist. Oare mai poate deveni om o persoana care a fost sclav sexual cativa ani? E groaznic sa ai senzatia ca oricat te-ai spala, tot esti murdar. E groaznic sa stii ca orice ai face nu poti sa scapi de HIV si alte boli…

Cred ca un asftel de film ar trebui sa fie pus ca vizionare obligatorie in scoli. Primul pas ca sa nu ajungi o victima este sa stii sa te protejezi singur.

Cineva spunea ca dupa ce vizionezi acesti film, vei sterge toate filmele porno din calculator. Eu nu am ce sterge, dar cred ca pornografia este o boala serioasa. Cel mai trist este ca nu este recunoscuta. De aceea nu se cauta un tratament. Oamenilor le place sa fie inselati, sa fie minititi. E trist, dar asa este. Oare cum poti sa te uiti la niste poze, filme etc, daca stii ca acea persoana este foarte posibil sa fie o victima a traficului sau a unui santaj? Cred ca este o colaborare la crima pe care o fac acei oameni.

Toate acestea, fac din oameni niste frustrati, niste sclavi care sunt dispusi sa plateasca enorm pentru a avea parte de niste placeri care nu pot decat sa te scarbeasca. O placere sa calci in picioare demnitatea altui om? Asta nu este boala? Ba da! E boala grava!

Trei bloguri

by Ovidiu Scarlat

Permiteti-mi sa va atrag atentia asupra a trei bloguri. Pentru mine sunt noi, nu le-am mai vazut pana acum, poate ca voi le cunaosteti de multa vreme. Am ajuns la ele dar nu pot sa va specific sursa ca nu mai stiu. :) Stiu doar ca au reusit sa ma faca sa raman pe blogul lor si sa-i citesc. :) Felicitari! (hmm… si acum in ordine sa le asez… :D )

1. NoExcuses – Imi place ca stie sa foloseasca cuvintele… deci vreau sa spun ca tipul chiar comunica nu arunca cuvintele. :) . Daca nu ma credeti, nu-mi ramane decat sa va trimit …. aici si aici.

2. Succes Dublu – “Maxima zilei” si nu numai atat, ai ocazia sa te gandesti cum ar fi sa ai succes dublu :D daca stii cum sa infrunti teama de respingere.

3. TreeWorks Blog – Are legatura cu Ionut (NoExcuses). Ca exemplu, uitati-va ce captivant a scris despre noul verb “to google” (I’ve googled him on Yahoo), despre care am scris si eu, dar … mult mai putin.

P.S. Initiam am vrut doar sa pun doar niste linkuri dar pana la urma a iesit un review. Sper ca nu pica ca nuca’n perete. :)

1.JPG

2.JPG

3.JPG

Am avut o surpriza intr-o seara, un musafir deosebit care a tinut sa va fie prezentat. Nu i-am aflat insa numele. Cum i-o spune oare, va invit sa-i gasim un nume :)

dupa o perioada de absenta, am avut frumoasa surpriza sa descopar nume noi pe cafenea, lucrari interesante, subiecte faine de dezbatut – conferinte. cafeneaua.com este locul unde intotdeauna se intampla ceva nou.locul unde oameni de prin toate colturile lumii se intalnesc, dezbata, se contrazic, ajung la un consens, comunica.

vrei sa evadezi din cotidian, citeste textele publicate de realdo. dincolo de exprimarea-i simpla si eleganta, te subjuga sinceritatea cu care te lasa sa-i imprumuti trairile, sa-i cunosti secretele, sa patrunzi in lumea lui. la polul opus, conferinta despre decretzei a lui miruliru te-ajuta sa nu uiti de unde ai pornit. daca esti model ‘66-’69, ai trecut si tu prin aceleasi etape ca si mine, pornind de la cravata de pionier si matricola cu numar de-nrolare pana la repartitia guvernamentala de la finele liceului. amintiri frumoase? depinde cu ce ochi le privesti…

vad la masa rotunda de la geam un grup de insi discutand de ceva vreme. imi dau seama dupa scrumiera plina de chistocuri, paharele aproape goale si zatul de cafea intarit pe fundul cestilor. conversatia cu Dinu Lazar, fotograf a inceput de cativa ani. mai exact pe la mijlocul lui noiembrie 2003. esti interesat in ale fotografiatului, iata locul unde te poti dumiri asupra multor aspecte ce-ti sunt neclare. 

prieteni vechi si noi fac schimb de impresii, intrebari si pasi de dans. esti obosit dupa o zi de munca si vrei sa evadezi intr-o lume a fanteziei, locul pentru giugiuleli este exact oaza de ireal de care ai nevoie. esti in dispozitie de dans, dar nu ai la indemana un partener, the ball room te asteapta sa-i treci pragul.

dupa ce te-ai relaxat putin, poti descoperi cu usurinta ca nimeni nu e perfect, ca solutii pentru singuratate se gasesc, la nevoie; si ca religia in scoli este considerata o necesitate de unii, o inutilitate de altii. sunt fel si fel de subiecte pe cafenea. o trecere in revista saptamanala ar fi interesanta. din pacate, nu am vreme de asta… dar va invit, cu mic cu mare sa faceti o vizita, iar la final sa votati polul nou deschis de intruder despre ce va nemultumeste pe cafenea … ;)

BIKERS’ PARTY – 3rd edition – 18-20 aug 2006 – Iaşi, Romania.

Ziua motociclistilor - Editia III aug 2006

Prima dată i-am văzut când eram în Piaţa Eminescu (la Fundaţie), tocmai urcau în Copou. Am fost impresionat de amploarea evenimentului, aşa că am încercat să-mi imaginez pe unde o să se întoarcă din Copou. M-am îndreptat spre Bl. Ştefan cel Mare. M-am gândit că trebuie să-i prind, în calitate de blogger :D trebuie să fac relatări de la locul evenimentului. :) ) . Când eram nu departe de Palatul Culturii i-am văzut că deja se grupau pentru a lua o pauză.

Ziua motociclistilor - editia a III a aug 2006 - Iasi

La început nu am ştiu nimic despre ce evenimet este vorba. Nu era nici un afis, nici un anunţ despre vreun eveniment de aşa amploare. M-am dus la un motobiker şi l-am întrebat despre eveniment. “Nu ştiu exact, am plecat cu nişte prieteni… e defapt o întalnire a motobikerilor… dar e defapt mâine… mâine e duminică… nu?”, a motocicliştilor din toată Moldova sau … “din toată ţara!… eu de exemplu sunt din Bucureşti” atunci, bun venit!… înseamnă că până mâine trebuie să mai vină şi alţii? “Mulţumesc! Da…”. Deci, am aflat… sunt din toată ţara, da, am vazut numere de înmatriculare: B, SB, CJ, SJ, BC, IS, NT…

Zilele motocicli�tilor - Editia a III a - 18-19 aug 2006.

După cum se vede, evenimentul este susţinut si de Poliţia rutieră care este prezentă cu mai multe echipaje. Mă întreb dacă acest poliţist face poze sau film în interes de serviciu sau privat, dar ce mai contează? Mi s-au parut foarte încântaţi de eveniment. Cred că e o zi frumoasă pentru ei, chiar dacă este aşa de cald.

Zilele motociclistilor - Editia a III a 18-19 aug 2006 - Ia�i, Romania

Între timp am filmat puţin, şi-mi pare rău pentru că filmele sunt de calitate foarte proastă. Totuşi, poate o să reuşesc să le pun la Youtube. Mai jos, trei motoare işi odihnesc puţin caii la umbra. :)

Zilele motociclistilor - Editia a III a 18-19 aug 2006 - Ia�i, Romania

Acelasi (cred) poliţist filmează evenimentul, în interes de serviciu… banuiesc :) (n-aş vrea să fiu înţeles greşit, mi-a lăsat o impresie bună Poliţia Rutieră în acest caz):

Zilele motociclistilor - Editia a III a 18-19 aug 2006 - Ia�i, Romania

Reprezentanţii televiziunilor şi a presei au gasit subiectul cel mai important al evenimentului… eu credeam ca motocicliştii, dar vai ce m-am înşelat. Păcat că n-a, surprins fericirea cameramanilor care se citea pe feţe în momentul în care filmau această şcenă. :) .

Zilele motociclistilor - Editia a III a 18-19 aug 2006 - Ia�i, Romania

Câte ţipete şi urale au fost, vă imaginaţi, după ce o tipă, care era pe locul din spate pe o motocicleta, l-a ascultat pe prieten (sau soţ) care-i spunea: “Fără bluză! Fără bluză!”. Sper că nu o să mă certaţi prea tare pentru că nu am reusit să fac o poză în timp util…

Pentru pace!
Intre timp, unul din bikeri (pe la a doua a tinereţe), a împărţit lumânări care să fie aprinse ca semn de protest împotriva râzboiului. Care război?Oricare!, de oriunde! Împotriva oricărui război!”
Cum toate au şi un sfârşit, aşa a venit şi momentul plecării:

Zilele motociclistilor - Editia a III a 18-19 aug 2006 - Ia�i, Romania

Concluzii
Am observat că i-am judecat pe bikeri mai mult după cum arată nu după ceea ce sunt. Acest eveniment a fost o o dovadă de civilizaţie pentru mine. O dovadă că lucrurile s-au schimbat. Aceşti oameni, dincolo de hainele pe care le au şi care le dau un aer războinic, sunt în stare să fie mai buni decat alţii care par mai blânzi.

Updates. Daca as fi cautat la inceput pe site-ul comunitatii motociclistilor din Romania as fi aflat despre ce este vorba (mai multe informatii aici):

Am fost duminica la Ciric, intr-o plimbare. Si ne-am asezat si noi, ca doi indragostiti, pe langa apa, pe o paturica…si ne uitam la apa (care parea curata) discutand despre banalitati. Langa noi, un grup de tineri….multi tineri…baietzi si fete…si ei, pe paturica, la un gratar…Ok, pana aici totul este pe cat se poate de normal, nu? Insa…ori eu nu mai stiu ce e aia distractie, ori am imbatranit prea repede (desi sunt cu doi ani peste 20) sau… Tinerii aceia m-au uimit…mai ales baietzii. Apa era calda, la dispozitia tuturor…baietzii s-au aruncat in apa…si…unul a iesit…asa cum l-a nascut mama lui. Si amintesc ca erau oameni prin imprejurimi, fete, oameni batrani, alti baietzi…Frumos frate, frumos! S-a transformat Ciricul in plimbari nud si eu nu aflasem? Ciudat era ca fetele din acel grup se uitau si se amuzau.Unde este acea pudoare pe care totushi o fata ar trebui s-o aiba cat de cat? Sau unde e bunul-simt al acelui baiat? Trebuia toata lumea sa il vada in toata splendoarea lui? Eu nu inteleg tineretul de azi…oare asa eram si eu? desi nu prea imi amintesc un incident asemanator cu acesta, la care sa fi luat si eu parte.

Ma uit si pe la TV; la diferite emisiuni…cum copilul ii raspunde mamei lui ca si cum aceasta (mama) ar fi o persoana mai mica decat o furnica, si daca ar putea, ar face-o si mai mica. De unde atata ura? Atata rebeliune? Ce se va alege din ei? Si ma mai intreb…oare cine e de vina? Societatea? familia? Prietenii? …

(va urma…)

Ce este copilaria ? Ce inseamna ea pentru fiecare om ? Cand incetam a fi copii ? Sunt doar cateva intrebari pe care mi le pun. Mi-as dori enorm de mult sa gasesc raspunsurile adecvate si care sa ma multumeasca intr-un fel sau altul…insa nu le gasesc.
Copilaria…e o amintire in fiecare suflet, o amintire frumoasa sau rea…de cine depinde aceasta ? Daca e o amintire frumoasa…de ce s-a terminat asa de repede ? Iar daca este una rea…oare de ce a fost asa ? Mereu intrebari…
Suntem oare copii si atunci cand suntem « mari » ? Stiti care mi-ar placea sa fie raspunsul ? « Da »…oare asa este ? Multi spun ca asa ar fi…cine mai stie ? Copilul din mine a incetat a mai spera ca mai poate iesi la suprafata, desi incerc in fiecare zi sa-l conving sa iasa. Mi-as dori sa fiu copil, insa nu acel copil care se joaca…mi-as dori sa fiu un copil « mare »…insa mereu ma lovesc de ceva…de raceala celor din jur…iar acei care vad in tine un copil, nu te iau in serios. E rau sa copilaresti ? Sau copilaria este destinata numai unei anumite varste ? De ce ne-ar interesa parerea celor din jur ? Traim totushi intr-o societate care catalogheaza si stie foarte bine sa te puna intr-un loc pe care cica il meriti. O fi asa ? Cine stie ? Sunt doar un copil…doar un copil…
(Poate e din cauza faptului ca mi-as dori sa vad oamenii mult mai copilarosi si mai veseli, nu morocanosi si napustiti de probleme. As vrea sa-i vad uneori ca-si dau silinta sa zambeasca si sa se alinte cate putin, detasandu-se de cele din jur. Poate e si din cauza ca vreau sa lumea din jur sa ma lasa sa fiu copil…nu-mi place ideea de a fi cu picioarel pe pamant…ma infricoseaza….Si poate si din cauza ca asa e firea mea…Sper sa nu va fi facut o impresie proasta… :) )

Ma bucur sa va anunt ca avem un nou colaborator: Emylia. Eu unul ii spun un calduros “Bun venit in echipa!”. Poate aduce cineva un colac cu sare ca o primim romaneste (si tuica :D ), iar eu, stiind ca-i plac pozele alb-negru o sa-i dedic o poza cu Biserica Banu din Iasi:

Biserica Banu Iasi

omul este un animal mai mult decat foarte interesant iar specia romanus hominae sfideaza toate asteptarile oamenilor de stiinta. 

suntem un popor de ciudati. inca de la inceputuri (vremea dacilor, tracilor) ne’a placut sa stam cu burta la soare cat e ziulica de lunga, sa bem si sa trecem dintr’un chef in altul. nu chef de munca. mai apoi, am devenit targoveti. ca tiganu’ ar spune unii. si din pacate am ramas la stadiul acesta de (in)dezvoltare. 

ne place sa ne targuim pentru absolut orice. incepand cu banala piata- scumpe rosiile, bre; hai ca’ti dau trei mii (in loc de trei cinci sute), si pana la sferele cele mai inalte ale politicului si statului: mai renunta tu la un consilier si dau si eu doi afara. 

reguli, legi… sa n’auzim de ele. 

suntem amendati pentru o parcare ilegala, ne targuim. se cer bani pentru curatenia scarii… e prea mult. ne targuim. se voteaza pana la urma o lege, ne targuim. ca nu e prea buna, ca… mai stiu eu ce. 

ne place sa intram pe usa din dos, cu capul plecat (pe care sabia nu’l taie, nu?!?). sa dam, ca sa se rezolve. sa avem relatii: las’ ca vorbesc cu… si se rezolva. ne targuim. traim cu ideea ca banii pot cumpara orice si o aplicam in cele mai diverse locuri. in tramvai- ne multumim cand dam cinci mii dar fara bilet, in tren- cand dam douazeci de mii lu’ nasu’, politisitilor rutieri- cand dam cinci sute de mii in loc sa ne ia carnetu’ sau 100euro ca sa luam “strada”, in Gradina Botanica- mai bine sarim gardul decat sa platim biletul, unui judecator- ca sa incline balanta dreptatii in favoarea noastra, unui notar public- daca vrem sa facem practica in cabinetul lui, la primarie- daca vrem sa primim autorizatie de taxi, la medic- daca vrem ca sa se intereseze de noi si sa ne opereze, daca este nevoie, si asa mai departe. 

ordine, curatenie- utopie. 

ne plangem de locuri de parcare, dar nu intelegem ca parcarea este la 100- 200metrii de locul unde avem treaba. nu intelegem ca nu poate fi parcare pe bulevardul principal sau pe o straduta ingusta cu sens unic, langa biroul nostru; nu intelegem ca nu poate fi parcare langa stalpul de langa magazinul din colt; nu intelegem ca nu poate fi parcare chiar in fata scarii, eventual cu o roata pe scari; nu intelegem ca nu poate fi parcare pe pietonal, langa banca. si totusi parcam. 

nu intelegem ca programul in supermarket este pana la 21 si ne milogim sa ne mai lase putin. iar daca nu se poate, ne uitam urat. 

nu intelegem ca nu se poate fuma, manca seminte, scuipa in vagon. dar o facem ca asa ne vine noua in momentul acela. 

nu intelegem ca la secretariatul facultatii este pauza de masa intre 12 si 13.30 si ne milogim de secretara sa ne primeasca atunci cand vrem noi. iar daca nu se poate, secretara este tampita. 

nu intelegem ca intre si dupa anumite ore este interzisa “galagia” si in consecinta ascultam “muzica” (daca se poate numi asa) pana tarziu in noapte, ca sa auda toti vecinii. cine stie, poate n’au la ce asculta. 

nu intelegem ca nu mai sunt locuri la liceul la care doream sa ne inscriem plodul si dam, ca se poate. inca un plod in plus in liceu nu dauneaza cu nimic. 

… (va urma) 

o’connors o’pinions

by Ovidiu Scarlat

Intrerup programul de tacere din ultimul timp (datorat programului infernal) pentru a va atrage atentia asupra unui blog. Este vorba de: o’connors o’pinions. Realizat de catre Frank (irlandez) si sotia lui Tia (romanca). Enjoy reading!

Later edit:
Eduard mi-a luat-o inainte scriind si el despre O’connors O’pinions intr-un post mai elaborat.

Next Page »