E chiar noapte…

by Ovidiu Scarlat

E chiar noapte.... si te astept

si te astept…

ce bine ca ai venit.

(poza este facuta pe Strada Cuza Voda, Iasi, in capatul din Targul Cucu)


Rss Commenti

5 Commenti

  1. Se pare ca dragul nostru Ovidiu este mai mult decat amorezat. Si spun asta pe buna dreptate… Cine putea, la o asemenea poza, sa scrie: “si te astept… ce bine c’ai venit!”?!?
    Eu as fi scris: Noaptea in parc e intuneric! sau cel mult: Ce bezna e cand nu e lumina! Dar nici intr’un caz: si te astept… s.a.m.d.
    Deci, putem trage concluzii: ori Ovidiu este un romantic in excelenta (sa stai la ora aceea, pe intuneric, in parc…), ori era mama acasa si nu se putea in alta parte! :D
    Asa ca asteptam noi si noi “asteptari” intunecate!

    #1 tudor ivanescu
  2. iti dam dreptate tie Tudorea

    #2 Luli
  3. hehe… lasa, nenea Tudore, ca avuram si noi astia mai batraneii vremuri de asteptari, nu? sa nu-mi zici ca mataluta nu ai gandit vreodat’ acel “…si te astept”…
    sa fim indulgenti cu sefutu’ nostru care dupa ce ca e amorezat, s-a mai si tuns :)

    #3 anisia
  4. Asa e fetelor; aveti perfecta dreptate… dar ce’ar fi viata asta daca nu am avea pe cine sa tachinam, ciupim, etc.?!? Cat despre cei amorezati, toata fericirea fie de partea lor, ca nu mai au timp sa se amareasca si intristeze de porcariile care sunt cu carul in jurul lor, ca au un umar pe care sa’l umezeasca cu lacrimi si un trup pe care sa’l stranga in momente… necesare!
    Amorezati’va fratilor!

    #4 tudor ivanescu
  5. hai nene ca incepi sa fii patetic… chiar imi placi… ;)
    Mda… uite cu tunsoarea asta… s-au petrecut ceva schimbari in viata mea… :)
    Ultima este ca…. acum scriu acest comentariu de calculatorul unde lucrez. Adica ce vreau sa spun, vreau sa spun ca m-am angajat.
    Nu spun mai mult. :)

    Anisia draga, afla ca in curand trebuie sa ma tund iar… deja mi-a crescut parul destul de mult. Nici nu stiu… sa am emotii? sau sa stau calm… oare ce o sa se mai intample dupa… :)

    All the best!

    #5 Imi place sa mi se spuna Ovidiu Scarlat

Lascia un Commento