Nu mai fac schimb cu nimeni…

by

…astazi am gasit o hartie de 200 pe strada. in parcare defapt. eram cat pe ce sa calc pe ea cand m-am dat jos din masina. era cam murdara de tarana plouata, dar era intreaga. m-am bucurat ca un copil! nu pentru valoarea pe care o reprezenta, cat pentru amintirea pe care mi-a trezit-o.

sa tot fi fost anul de gratie 1977-78 nu-mi amintesc exact. era vacanta de vara, in orice caz. bateam berbunca ziua intreaga prin jurul blocului, impreuna cu fratele meu. ca ne jucam de-a hotii si vardistii, ori de-a cowboy-i si indienii, nu conta. timpul trecea la fel de frumos. si prea repede. intr- o astfel de zi, gasesc in fata scarii de bloc o hartie de 100 de lei. le mai tineti minte? erau albastre, imi amintesc. alerg incantata la fratele meu mai mare, strigand in gura mare: “uite ce am gasit, uite ce am gasit”. se uita la mine cu un zambet pe care atunci nu l-am interpretat cum trebuie si-mi spune:”trebuie sa mergem iute sus, sa facem schimb”. schimb de ce - m-am gandit eu, urmandu-l. ajungem in casa, isi scoate pusculita de la ascunzatoare si-mi intinde un pumn de banuti: “uite, iti dau toti banutii astia, vezi ce multi sunt? da-mi mie hartia aia. asta inseamna ca facem schimb”. mica de mine… il cred si cad de acord. dar nu uit. nu uit niciodata bucuria/victoria de pe fata lui.

aceeasi bucurie cred ca mi-a aparut si mie pe fata astazi, cand am gasit hartia in valoare de 200, in parcare. ce credeti ca am facut cu ea? credeti ca am mai facut schimb cu cineva? ha… ha… am mai crescut de-atunci ;)