- Published:February 1st, 2006
- Comments:No Comment
- Category:Uncategorized
Azi am avut o revelatie, am vrut sa fac o salata cool ca sa mananc la cina. Pentru cine nu stie cum se face o salata “legumix” (nu am gasit alt nume sa-i dau) o sa-i spun eu.
Unitati de masura & instrumente:
- un pumn = cat poti sa apuci cu mana si sa nu curga, (daca crezi ca ai pumnul prea mic e numai bine pentru ca inseamna ca esti mai scund(a) si nu-ti trebuie mai mult (nu trebuie sa te ingrasi), daca crezi ca ai pumnul prea mare treci la treaba si nu te mai gandi la toate prostiile).
- din ochi = cu aceasta unitate de masura apreciem cantitatea de sare, ulei, otet, piper care le folosim.
- un scapat = un instrument de evaluare a calitatii, putem sa stim oricand cam cum o sa iasa dupa cat am scapat sare mai mult sau dupa cat otet am scapat mai mult. E flexibil sistemul si in plus e gratuit.
- restul se gasesc in fiecare bucatarie, in chiuveta, e imposibil sa nu le vedeti/spalati, striga la voi sa le folositi, nu le mai explic.
Mai intai faci inventarul in gand la tot ce ai si crezi ca merge sa pui. Apoi mergi la camara si faci inventarul la ce a mai ramas din ce ai crezut ca ai, la ce mai e bun din ce ai gasit si iei toate pungile/cutiile/borcanele si le asezi frumos pe masa si te uiti la ele. Nu-ti vine sa crezi cain sfarsit te-ai hotarat sa folosesti lintea aia de care a zis ea/el, ca nu are chef sa manance, de atatea ori. Dar acum nu e acasa si e bine ca nu.
Ne-am hotarat, intr-o oala punem 3 x 1 pumn de fasole, 3 x 1 pumn de soia, 3 x 1 pumn de limte, apa si sare din ochi. Asezam oala deasupra focului si plecam in camera sa … stim noi. Dupa cine mai stie cat timp, o persoana draguta care a venit intre timp in vizita iti aminteste de mancarea de pe foc, o asiguri ca totul e in regula, urmeaza o perioada de liniste aparenta, apoi realizezi urgenta in care te afli, in cateva secunde ai ajuns la bucatarie, pe drum deja simti miros de fum, si te astepti la ce este mai rau, dar totusi nu s-a intamplat chiar foarte grav, persoana draga te invata sa aduni de deasupra imediat ce nu s-a ars si sa pui in apa si sa clatesti putin, si apoi sa continui opera.
Acum trebuie sa ne miscam repede pentru ca am pierdut cam mul timp la pasul unu. Punem alta oala cu apa la fiert. Curatam 3-4 morcovi nici mici nici mari, o bucata din sfecla (de’aia mare de la BILLA), scoatem si doua cepe pe care apoi nu le mai folosim. Dam prin razatoare morovii si telin si ii punem intr-o oala. Intre timp apa clocotea si am pus 2 x 1 pumn de grau si dupa ceva vreme 2 x 1 pumn de orez. Strecuram bine fasolea si celelalte leguminoase si le aruncam peste morcovi si telina, intre timp s-a facut si orezul si graul, strecuram iar si aruncam peste ce am lasat in oala.
Mai taiem fin jumatatea de varza (mica) care a ramas in frigider care o punem peste salata din oala.
Amestecam bine sa se omogenizeze, gustam sa vedem daca mai trebuie sare, apoi pune otet din ochi, dupa gust, amestecam, punem ulei, care nu o sa fie suficient pentru ca s-a terminat sticla si nu ai chef sa mergi sa cumperi alta. Apoi amestecam, mestecam, amesteca, mestecam pana ne convingem ca a iesit bine si ca nu mai trebuie nimic, oricum nu putem face nimic daca am scapat otet prea mult.
Daca nu ne-am saturat doar gustand, ne umplem o farfurie si mancam fara paine. Ne bucuram ca am mancat o hrana proteica (soia, fasole, linte), enegetica (fasole, ulei) cu vitamine (varza, morcovi, telina) cate te ajuta sa-ti menti greutatea.
Sper ca nu am uitat nimic, eu am incercat si a mers, si o sa mai fac. Sper sa va placa si voua. Pofta buna!
P.S. Reteta asta ma duce cu gandul la un articol scris de Sorin Adam Matei in pagini.com, unde scrie despre fusion. Cititi si voi, poate intelegeti ce vreau sa spun.