Gradina cu doi nuci

• Published:December 26th, 2005
• Comments:No Comment
• Category:Uncategorized

Gabriel Shoutzu publica pe cafeneaua.com o critica a ipocriziei mondene, care merita citita: “Ipocrizia, societate moarta“.

Se vorbeste ca la mort in societatea noastra plina de printipuri. Cand vorbesti de fata cu cineva il consideri un om deosebit care face numai bine. Asa ceva se aude doar la capatiiul raposatilor. Si de aceea ar trebui ca fiecare om sa aiba o eticheta pe care sa fie notata si realitatea, gen om deosebit in vorbirea curenta inseamna pe eticheta nu se implica in nimic, merge cum il duce valul si cauta si el un loc caldut. In felul asta am putea sa vedem omul ca pe scheletul de la antomie de cand eram copii si intelegeam unde duce muschiul, osul etc. Asa cand omul e deosebit, e perefct parca nu merita decat sa-i faci o oda si singura actiune pe care o ai a dispozitie este sa-l mai lauzi putin , astfel se obtin suparealismele si miturile fara eroi : este deosebit ptr ca se gandeste doar la el insusi, este cel mai bun din domeniu dar nu are nici un prieten., este supermen in businessul lui , i-a lasat pe toti pe drumuri.
Sa revenim la sensul de a vedea totusi omul asa cum este si a-i spune cum este ‘’ verde in fata’’. In mod sigur dupa ce s-ar auzi un tipat groaznic de suparare, mai ales la nivel de Bucuresti, am tipa toti odata ca-n reclama Connex, cred ca a doua zi fiecare ar sti ce sa imbunatateasca. Altfel trebuie inventat dictionarul ipocritului care ar fi destul de haios : deosebit=ordinar, bun la suflet=plictisitor, rau=criminal etc.

Continuarea pe cafeneaua.com :
Link: http://www.cafeneaua.com/node/view/7359

[Republicat pe 10 ian 2006, motivul aici]